Zece mituri despre prostitutie

Zece mituri despre prostitutie

Fenomenul social al prostitutiei feminine juvenile este o problema serioasa care este dificil de a fi inteleasa si problematica in a o recunoaste. Faptul ca fetele tinere isi croiesc un drum in sistemul complex al prostitutiei este adesea privit cu neincredere. Multe mituri si stereotipuri exista despre prostitutie. Fara o intelegere a acestora, nu putem aprecia in totalitate factorii de exploatare a tinerilor.

Mitul 1 – Prostitutia este o expresie naturala a sexualitatii si o necesitate pentru relatiile sexuale inadecvate

Acest punct de vedere sprijina un mit sexual cu privire la faptul ca barbatii au impulsuri sexuale necontrolabile care trebuie satisfacute. In aceasta consta una din justificarile pentru prostitutie. Prostituata este dezumanizata prin aceea serveste ca obiect in scopul satisfacerii sexuale. Realitatea, descrisa prin exemplele oferite de fostele prostituate, este ca acestea sunt adesea infricosate si afectate de catre actele cerute lor. Participarea la acestea este adesea o amenintare la adresa integritatii lor fizice. Actul prostitutiei este structurat de dorintele si fanteziile clientului, care sunt foarte diferite de dorintele si simtamintele exprimate de catre tinerele femei din acest studiu.


Mitul 2 – Prostitutia este o infractiune fara victime

Prostitutia creeaza un cadru unde crime impotriva barbatului, femeii si copilului devin o intreprindere comerciala. Cand un client foloseste prostituata juvenila pentru propria sa satisfacere, comite crima de abuz sexual asupra unui copil. Este vorba de o agresiune atunci cand el forteaza o prostituata la acte sexuale sadomasochiste. Cand un proxenet constrange o prostituata sa se supuna la acte sexuale ca o conditie a angajarii, avem de-a face cu exploatare, hartuire sau viol – acte care sunt bazate mai curand pe o cedare din partea prostituatei decat pe consimtamantul acesteia. Faptul ca un proxenet sau client da bani pentru ca prostituata sa se supuna unor astfel de acte nu schimba faptul ca apar abuzul sexual, violul si agresiunea fizica; mai degraba redefinesc aceste crime ca fiind prostitutie.

Mitul 3 – Tinerii aleg in mod liber prostitutia

Urmatoarele date autoraportate privind impactul abuzului asupra copiilor arata ca victimele violentei isi pot pierde simtul integritatii fizice si psihice. Cazuri din trecut sugereaza ca un numar de tinere prostituate au crescut in camine unde au fost abuzati sau neglijati. Respectul scazut fata de sine si posibilitatile limitate conduc unele fete tinere sa creada ca nu au alta alegere decat sa intre in prostitutie.

Mitul 4 – Prostitutia poate fi un mod de viata incitant si atractiv

Miturile culturale despre prostitutie sunt construite pe dezinformare si fantezii despre sexualitate, ce sunt propagate prin filme, televiziune si materiale tiparite, incluzand pornografia. Acestea pot ademeni tinerele femei naive inspre prostitutie, cu promisiuni false de atractivitate si bogatie. In realitate, tinerele prostituate minore sufera durere, umilinta si degradare in mainile proxenetilor lor si clientilor. Sunt susceptibile de a contacta boli prin transmitere sexuala si sarcini nedorite.

Mitul 5 – Sistemul prostitutiei confera bunastare

Economia prostitutiei este complexa. Daca tanarul/tanara este controlat/a de un proxenet sau de “patroana” casei de toleranta, cea mai mare parte, daca nu chiar totalitatea banilor primiti ajung la acestia din urma. Daca lucreaza independent pentru un bordel, un mare procent din incasari se returneaza bordelului. Vietile lor sunt controlate strict, abilitatea lor de a pune bani de o parte este supravegheata cu grija. O parte a strategiei pe care proxenetii o aplica pentru a controla activitatea prostituatelor este sa le mentina dependente economic de acest sistem. Orice profit este adesea rapid cheltuit, pe masura ce se obtine, reinnoind motivele care conduc la prostituare.

Mitul 6 – Prostituatele detin puterea si controlul din interiorul sistemului

Rapoartele provenite de la fostele prostituate, referitoare la schimbul “sex pentru bani”, demonsteraza realitatea ca ele sunt controlate de clientii lor. Nevoia de banii datorati proxenetului si indicatia ca serviciile sa fie taxate in conformitate cu ce solicita clientul ilustreaza un continuum in care actele sexuale cele mai implicante sau mai deviante sunt cel emia bine platite. Aceste tinere relateaza ca au fost violate sau batute. Cateodata au fost sechestrate sau tinute impotriva vointei lor, duse in zone pustii si abandonate, jefuite sau neplatite. In unele cazuri sunt ucise. Majoritatea victimelor crimelor “Green River” sunt prostituate femei sub 21 de ani. (este vorba despre uciderea a 48 femei, numita “Green River” pentru ca toate victimele au fost gasite in sau langa Green River, statul Washington, SUA. Mai mult, intre 1978 si 1986, s-au inregistrat peste 140 de asasinate cu autor necunoscut, victimele fiind femei, in King, Pierce si Snohomish, in acelasi stat, posibil in legatura cu seria de crime “Green River”). Odata sub influenta unui proxenet, prostituata isi pierde autonomia. Cu cat devine mai implicata, cu atat ii este mai greu sa renunte. Abilitatea prostituatelor de a gasi un refugiu impotriva violentelor la care sunt supuse este limitata. Violentele sunt rar urmate de plangeri la autoritati. “Codul de comportament”, nescris, descurajeaza contactul cu fortele de ordine in vederea relatarii abuzurilor. Adesea aceste femei traiesc cu convingerea ca sunt responsabile pentru consecintele starii in care se afla. Proxenetii care pretind ca le protejeaza “disciplineaza” in realitate prostituatele pentru orice lipsa de bani in “planul” pe care acestea trebuie sa il indeplineasca.

Mitul 7 – Prostitutia impiedica crimele sexuale

Acest mit este o falsa justificare in favoarea prostitutiei si pornografiei. Nu exista nici o evidenta ca prostitutia inhiba infractiunile sexuale. De fapt, ar putea fi chiar invers. Prostituatele pot fi victime ale unor acte violente incluzand viol si ucidere. Prostituatele tinere pot fi victime usoare pentru faptasi. Pornografia le poate hrani fanteziile despre femei si prostitutie. Mai degraba decat a se constitui intr-o detenta, acest fenomen poate accentua violenta sexuala.

Mitul 8 – Prostituatele provin din grupuri socioeconomice specifice

Prostituatele tinere vin din toate grupurile socioeconomice. Daca sunt si numitori comuni (droguri, alcool, victime ale abuzurilor in copilarie), nu exista o relationare cu statusul socioeconomic.

Mitul 9 – Tinerele decid in cunostinta de cauza sa devina prostituate

Intrarea in prostitutie poate incepe in adolescenta sau mai devreme. Majoritatea au fost abuzate sexual in copilarie – de obicei de catre tati, tati vitregi sau alti adulti apropiati. Multe au suferit de asemenea de abuz fizic si neglijenta. Pentru cele mai multe din aceste tinere femei singura cale sa scape de violenta a fost sa fuga de acasa. Tinere, inspaimantate, cu abilitati limitate si incapabile sa gaseasca un adapost, tinerele sunt prada usoara pentru proxenetii care le promit prietenie, dragoste si bogatie. Odata intrate in prostitutie, atat proxenetii cat si clientii repeta abuzurile pe care adolescentele le-au suferit in familiile lor.

Mitul 10 – Exista legi pentru controlul prostitutiei

Pana acum, aplicarea legilor care prohibiteaza prostitutia au fost aplicate inegal. Doar cativa clienti si chiar si mai putini proxeneti au fost arestati ori condamnati.



Oricum ar fi, cu sau fara toate aceste mituri, prostitutia este in fenomen in plina crestere, iar in Romania, pentru prevenirea prostitutiei nu se iau masuri destul de drastice.De asemenea, elevii nu sunt bine informati despre aceste lucruri, sau daca sunt, ei nu tin cont de ele.

Chestii.

5 chestii care le'am realizat saptamana asta:

1.Pentru mine nu mai exista speranta.Sunt total cu capul in nori in ultima vreme si nu fac nimic pentru a cobori cu picioarele pe pamant (asta ii grav avand in vedere ca nu prea patesc asa ceva...hmm...poate ii din cauza ca miroase a vacanta).
2.Mi s-a facut dor de toti prietenii cu care umblam in vara si cu care nu am mai vorbit de cand a inceput scoala. Ar trebui sa fac ceva in privinta asta.
3.Am realizat ca este mult mai bine cand parintii sunt plecati de acasa chiar daca in acest timp nu faci nimic interesant.E mai multa liniste in casa.
4.Mi-am dat seama ca desi eu si cu mutantul de fratele meu nu ne intelegem deloc, colaboram chiar destul de bine cand sunt parintii plecati de acasa. Ar trebui sa repete schema plecarii mai des.
5.Ultima chestie care am realizat-o e ca nu ma pot abtine sa nu rad din 10 in 10 minute (faza nasoala e ca rad ca o cretina pana imi dau lacrimile).



P.S: Cred ca cea mai importanta chestie care am realizat-o e ca sunt nebuna si lucrul asta la mine nu se poate trata.

Sober - Pink

'La primul meci de fotbal din an, a venit la scoala intr-un Cadillac cat casa si noi a trebuit sa ne ridicam in picioare in tribuna si sa facem ca locomotiva - adica da-i cu urale. Apoi, in dimineata urmatoare, la capela, ne-a tinut o cuvantare de zece ore. A inceput cu vreo cincizeci de glume rasuflate, doar ca sa ne arate noua ce tip de gasca era. Foarte mare scofala. Dupa aia a-nceput sa ne povesteasca cum nu i-a fost niciodata rusine, cand avea vreun necaz sau ceva, sa cada in genunchi si sa se roage la Dumnezeu. Ne-a zis ca ar trebui sa ne rugam in permanenta lui Dumnezeu - sa Ii vorbim si tot tacamul - oriunde ne-am afla. Ne-a povestit cum s-ar cuveni sa ne gandim la Iisus ca la un amic din gasca si asa mai departe. Ne-a zis ca el, unul, vorbeste cu Iisus tot timpul. Chiar si cand conduce masina. Asta m-a dat pe spate. Parca-l vad pe ticalosul ala mare si prefacut cum baga in viteza intai, rugandu-l pe Iisus sa-i mai trimita cateva racituri. Singura parte buna din cuvantare a fost chiar la mijloc. Ne povestea ce baiat de zahar e el, ce tare si alte-alea, cand, deodata, un tip care statea pe randul din fata mea, Edgar Marsalla, a tras o basina atomica. O grosolanie din partea lui, stiu, mai ales ca eram in capela, dar ce ne-am distrat. Marsalla al nostru aproape c-a aruncat acoperisul in aer, sa dea naiba.'


(J.D. Salinger - 'De veghe in lanul de secara')

Despre 'Generatia eco'

Ok...cred v-ati obisnuit sa tot auziti pe la televizor sau sa cititi din diferite reviste despre 'miscarea' eco.Este deja un trend sa fi eco.

Sa luam sper exemplu cateva randuri dintr-o revista: 'E cool sa fi eco.Intr-o lume care s-a obisnuit sa nu tina cont de consecinte, de cantitatea de plastic pe care o lasa in urma, a fi eco inseamna a fi altfel decat ceilalti.Inseamna a fi la moda alaturi de primii din generatia ta, cei care incearca sa faca o schimbare.'

Ok.Cum ziceam si in poll...cand peste vreo 2-3 ani o sa fie la moda sa ai vile pe Marte, Jupiter sau Soare desigur ca toata lumea va vrea sa fie in trend.Dupa parerea mea a fi eco nu inseamna a fi la moda.Este o chestie care ar trebui sa ne procupe pe toti.E o chestie de bun simt sa nu arunci gunoaie pe jos, ca doar de asta exista cosurile de gunoi.Nu trebuie sa apara un trend ca sa impulsioneze lumea sa se preocupe de bunastarea planetei.E planeta noastra, ar trebui sa fim constienti ca daca vom continua sa distrugem paduri, sa poluam mediul etc. planeta se va duce de rapa.

Multi gandesc asa: 'Daca ceilalti arunca gunoaie pe jos, eu de ce sa nu o fac?Eu sunt mai fraier, sau ce?'.Fraieri sunteti cand ii urmati pe altii in prostia lor.Daca un idiot se arunca in Dunare, asa o sa faci si tu?Hai sa fim seriosi.Ar trebui sa depasim mentalitatea asta de 'turma'.

In concluzie, sunt lucruri simple pe care le putem face pentru a ajuta planeta, fara a ne da peste cap, dar suficiente pentru a face diferenta.Si pentru a simti ca si tu contezi, ca fiinta, pe aceasta planeta.